Tratamentul eficace pentru psoriazis este cel care ia în considerare medicina, psihologia, stilul de viaţă şi alimentaţia. Anxietatea este explicată atât de psihologie, cât şi de medicină şi poate fi influenţată în sens pozitiv sau negativ şi de stilul de viaţă şi alimentaţie. Anxietatea este răspunsul nostru la stimuli interni (gânduri, dialoguri interne) şi externi (evenimente, situaţii, comportamente, etc.) şi arată o dificultate de reglare emoţională. Acest articol invită cititorii să înceapă să înveţe despre propriile emoţii, ca prim pas pentru reglarea emoţională.
Există numeroase studii care descriu legătura dintre anxietate şi psoriazis (Hunter, 2003; Thorslund, 2013; Mizara, 2012; Rieder, 2012; Heller, 2012; Palijan, 2011; Evers, 2010; Moynihan, 2010; Reich, 2010; Jankovic, 2009; Devrimci-Ozguven, 2000). Subliniez două idei importante:
- Persoanele care au anxietate ridicată sunt mai predispuse la această afecţiune de piele pentru că psoriazisul şi factorii de stres (care activează anxietatea) au lucruri în comun la nivelul: (1) căilor sistemului nervos periferic, axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană (HPA) – responsabilă de răspunsul “luptă sau fugi” în faţa stresului, (2) axei simpatic-suprarenal-medular (SAM) şi la nivelul (3) căilor sistemului imunitar.
- Psoriazisul duce la creşterea anxietăţii. Mâncărimea cronică şi semnele de pe piele contribuie la stigmatizarea şi retragerea persoanelor din viaţa socială. De asemenea, trăsături de personalitate, precum alexitimia (dificultatea de a recunoaşte şi exprima propriile emoţii) şi convingerile negative despre noi înşine, lume şi viaţă (vezi articolul Criza de identitate în psoriazis ) contribuie la creşterea şi menţinerea anxietăţii.
Ce este anxietatea? Anxietatea este o combinaţie de emoţii, convingeri negative şi senzaţii corporale. Este o teamă pentru care nu există un pericol în realitate. Se manifestă prin agitație, iritabilitate, concentrare scăzută, dificultate de a adormi şi chiar prin efecte la nivelul corpului: faţă palidă, transpiraţie, tremor al palmelor sau picioarelor, bătăi alerte ale inimii, tensiune crescută, gură uscată, nod în gât, dureri musculare, etc.
Anxietatea este un simptom al psihicului persoanei care nu are încredere în propriile calităţi şi care a crescut într-un mediu familial cu persoane anxioase. În spatele semnelor anxietății se găsesc, de cele mai multe ori, gânduri negative despre propria persoană (nu sunt suficient de bun/ă, sunt o persoană slabă, nu sunt în stare, etc.), despre alţii (nu merită să ai încredere în oameni, oamenii mă dezamăgesc, etc) şi despre viaţă ( nu găsesc sensul vieţii mele, viaţa e grea, în viaţă trebuie să lupți pentru ce iţi doreşti, etc.).
Anxietatea este manifestarea dificultăţii de reglare emoţională (Thompson, 2011). Cu alte cuvinte, un mod de a trata pe interior psoriazisul este cunoaşterea şi înţelegerea acestor dificultăţi şi schimbarea tiparelor emoţionale şi cognitive implicate în dificultăţile de reglare emoţională.
Reglarea emoţională este procesul prin care oamenii pot influenţa conştient sau inconştient, ce emoţii să simtă, când şi cum să le simtă şi să le exprime.
Ce înseamnă o bună reglare emoţională:
- percep emoţiile şi ştiu să numesc ce simt
- emoţiile pe care le simt nu sunt nici prea scăzute, nici prea ridicate ca intensitate
- acţiunile mele sunt congruente cu situaţia în care mă aflu şi contribuie la obţinerea obiectivelor mele
- deciziile sunt luate ca urmare a unei analize, reflectări, introspecţii
- comportamentele mele respectă integritatea mea şi a altora
- gândesc în termeni pozitivi despre mine, am încredere în abilitățile mele şi pot avea o imagine realistă despre mine, oameni şi viaţă, etc
Ce înseamnă o dificultate de reglare emoţională:
- nu ştiu ce simt şi/sau sunt confuz/ă în privinţa emoţiilor
- ţip, trântesc, înjur, îi lovesc/rănesc pe alţii sau pe mine însumi/însămi
- iau decizii din impuls
- vorbesc, mă comport din impuls
- îmi e greu să adorm sau mă trezesc în mijlocul nopţii
- trec de la o stare intens emoţională la alta foarte repede, poate chiar în decurs de câteva minute
- deseori, simt o agitaţie internă, un stres emoţional, o presiune în piept
- în situații de stres (un examen, o relație nouă, o schimbare importantă în viaţă, întâlnit oameni noi, pierderea unei persoane apropiate, etc) simt că emoţiile mă copleşesc, că nu o să fac faţă, că nu sunt în stare, că nu sunt suficient de bun/ă
- dacă un eveniment neimportant mă întristează, mă înfurie sau mă sperie am nevoie de câteva ore sau zile până când revin la starea iniţială)
- amân frecvent să fac lucruri importante, etc
Un prim pas în a avea o reglare emoţională mai bună este recunoaşterea emoţiilor şi trăirea lor. O perspectivă asupra emoţiilor este cea din Analiză Tranzacţională care împarte emoțiile în: emoţii autentice şi emoţii substitut (English, 1971). Emoţiile autentice sunt: bucuria, frica, tristeţea şi furia. Emoţiile substitut acoperă emoţiile autentice și sunt învăţate în copilărie. Fiecare familie are emoţii pe care “preferă” să nu le simtă şi, atunci, o să încurajeze exprimarea emoţiilor substitut.
O emoţie substitut este o combinaţie de emoţii, gânduri şi senzaţii. O emoţie autentică este o experienţă afectivă care corespunde cu stimulul care a generat-o.
Repere pentru diferenţiere:
| Emoţii autentice | Emoţii substitut |
| sunt răspunsuri la stimuli interni sau externi din aici-şi-acum | sunt răspunsuri la evenimente din trecut/viitor |
| permit rezolvarea problemelor în aici-şi-acum | nu permit rezolvarea problemelor pentru că funcţia lor este de reconfirmare a poveştii inconştiente pe care ne-o spunem (vezi articolul Criza de identitate în psoriazis ) |
| congruenţa cu cadrul temporal – furia autentică are legătură cu prezentul (vreau sa schimb ceva acum la o persoana, o situaţie sau un eveniment care îmi provoacă disconfort, neplăcere, suferinţă); frica autentică are legătură cu viitorul (îmi e frică pentru că prevăd un posibil pericol care se poate întâmpla în viitor); tristeţea autentică are legătură cu trecutul pentru că implică o pierdere care a avut loc. |
de câte ori simţim furie, frică şi tristeţe în afara cadrului temporal, trăim un sentiment substitut. |
Lista cu emoţiile autentice nu se opreşte la cea formulată de English (1971). Putem vorbi de o multitudine de emoţii, senzaţii, trăiri emoţionale autentice, precum: frustrare, durere, confuzie, mulţumire, vid, optimism, vitalitate, plăcere, curiozitate, invidie, gelozie, simpatie, generozitate, grijă, loialitate, disperare, etc.
Când vorbim de emoţii, senzaţii, trăiri emoţionale substitut, ne putem gândi la: anxietate/agitație, confuzie, vinovăţie, frică, tristeţe, furie (şi cele autentice pot funcţiona uneori ca emoţii substitut), amorţeală emoţională (“nu simt nimic”), neputinţă, deprimare, stări de nervozitate, dezgust, iritabilitate, epuizare, nemulţumire, pesimism, etc.
Exemple:
- Dacă un prieten întârzie la întâlnirea pe care am stabilit-o şi eu mă simt trist/ă, atunci tristețea este o emoţie substitut care acoperă furia (emoţie autentică). Pentru că am învăţat în copilărie că furia nu este o emoţie recunoscută şi validată în familie, o voi acoperi cu emoţia încurajată în familie- tristetea. Pentru alte persoane, furia poate fi acoperită de auto-ironie, sarcasm, vinovăţie, glume, confuzie, etc. Fiecare familie are propriile ei emoţii substitut “preferate”.
- Dacă demisionez de la job şi în ultima zi simt furie, probabil furia acoperă tristeţea.
- Dacă promovez un examen important pentru mine şi simt agitaţie, e posibil ca aceasta să acopere bucuria.
Aşadar, sub anxietate mai e ceva. Ce emoţii, gânduri, senzaţii trăieşti in interior atunci când simţi anxietate? Ce emoţii, gânduri, senzaţii nu trăieşti când simţi anxietate?
Emoţiile se nasc în context social, în interacţiunea dintre mine şi cel puţin o altă persoană. Învăţăm să ne reglăm emoţiile în relaţii şi experienţe în care ne simţim în siguranţă, auziţi, văzuţi şi înţeleşi.
Este important să ne cunoaştem şi să ne împrietenim cu emoţiile noastre pentru ca ele sunt limbajul lumii noastre interioare şi ne comunică cine suntem, care ne sunt limitele, nevoile, dorinţele, ce ne ajută şi ce nu.
O reglare emoţională mai bună scade activarea zonelor din creier implicate în anxietate şi contribuie la apariţia şi menţinerea remisiunii.
Bibliografie:
- English, F. (1971), Rackets and real feelings, Transactional Analysis Journal, Vol 1, Nr. 4
- Ferreira Cunha Roque, B.I. et al (2016), Psoriasis and Associated Psychiatric Disorders. A systematic review on etiopathogenesis and clinical correlation, Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, Vol. 9, Nr. 61
- Thomson, G, (1983), Fear, anger and sadness, Transactional Analysis Journal, Vol 13, Nr. 1
- Thompson, R.A. (2011), Emotion and Emotion Regulation: Two Sides of the Developing Coin, Emotion Review, Vol. 3, Nr. 1, 53-61
- Tudose, F., Tudose, C., Dobranici, L (2011), Tratat de psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Ed. Trei, Bucureşti
Studii despre legătura dintre anxietate şi psoriazis:
Hunter, H.J., Griffiths CE, Kleyn C.E. (2003), Does psychosocial stress plaz a role in the exacerbation of psoriasis?, Br J Dermatol. 169:965-974
Thorslund K., Amatya B., Dufva A.E., Nordlind K., (2013), The expression of serotonin transporter protein correlates with the severity of psoriasis and chronic stress, Arch Dermatol Res.305:99–104.
Mizara A., Papadopoulos L., McBride S.R. (2012), Core beliefs and psychological distress in patients with psoriasis and atopic eczema attending secondary care: the role of schemas in chronic skin disease. Br Dermatol,166:986–993.
Rieder E., Tausk F., (2012) Psoriasis, a model of dermatologic psychosomatic disease: psychiatric implications and treatments, Int J Dermatol, 51:12–26.
Heller M.M., Lee E.S., Koo J.Y., (2011), Stress as an influencing factor in psoriasis. Skin Therapy Lett, 16:1–4.
Palijan T.Z., Kovacevic D., Koic E., et al. (2011), The impact of psoriasis on the quality of life and psychological characteristics of persons suffering from psoriasis. Coll Antropol, 35(Suppl 2):81–85.
Evers A.W., Verhoeven E.W., Kraaimaat F.W., et al. (2010;), How stress gets under the skin: cortisol and stress reactivity in psoriasis, Br J Dermatol, 163:986–991.
Moynihan J., Rieder E., Tausk F. (2010), Psychoneuroimmunology: the example of psoriasis, G Ital Dermatol Venereol, 145:221–228.
Reich A., Hrehorów E., Szepietowski J.C. (2010), Pruritus is an important factor negatively influencing the well-being of psoriatic patients, Acta Derm Venereol, 90:257–263.
Jankovic S., Raznatović M., Marinkovic J., et al. (2009), Relevance of psychosomatic factors in psoriasis: a case-control study, Acta Derm Venereol, 89:364–368.
Devrimci-Ozguven H., Kundakci T.N., Kumbasar H., et al.(2000), The depression, anxiety, life satisfaction and affective expression levels in psoriasis patients, J Eur Acad Dermatol Venereol, 14:267–271
[/et_pb_text][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]