"Cunoaște-te pe tine însuți și vei dobândi liniștea interioară"
PSIHOTERAPIE
Ce este și ce înțelegem prin psihoterapie?
Psihoterapia se referă la acel cadru și acea relație profesională care ne ajuta să ne cunoștem mai bine, să ne vindecăm rănile emoționale și să devenim mai mult din cine suntem. Psihoterapia este pentru minte și suflet precum sportul pentru corp. Stimulează regenerarea și sănătatea psihicului.
Prin Psihoterapie:
Creştem calitatea vieţii
Ne cunoaștem și învățăm să ne exprimăm nevoile și dorințele
Învățăm din ce este formată lumea noastră emoțională
descoperim că învățarea are loc atât la nivel cognitiv, cât și la nivelurile emoțional și corporal
Construim noi moduri de raportare la noi înșine, la ceilalţi și la lume
ajutăm parțile mici și rănite din noi să se vindece
devenim mai empatici
învățăm să trăim mai mult în aici-și-acum
crește calitate relațiilor
Terapie individulă
O experienţă personală care te ajută sa creşti
în direcţia dorită de tine.
Dezvoltare personală
Să poţi să ştii cine eşti este una dintre cele mai mari bogăţii.
Anxietate
Frica de a greşi, de a eşua, de a ne face de râs, de a muri ne împiedică să trăim şi să ne iubim.
Depresie
Persoana se retrage în propria carapace unde dispare bucuria, plăcerea şi sensul.
Tulburare de personalitate borderline
Căutarea dragostei, a echilibrului emoţional şi definirea a “cine sunt eu?” sunt elemente esenţiale în viaţa personalităţii borderline.
Abordarea mea
Abordarea pe care o folosesc este cea în care încurajez conştientizarea şi explorarea emoţiilor şi a gândurilor care să ducă la o lărgire a spaţiului interior. Cunoaşterea de sine devine astfel unul din instrumentele pentru schimbare. Având o trăsătură umanistă, abordarea mea urmareşte exprimarea protentialului uman în procesul de schimbare.
Orientarea teoretică pe care o folosesc în lucrul cu clienţii se numeşte Analiză Tranzacţională (AT), care este o teorie a personalităţii şi o formă de psihoterapie fondată de Eric Berne în anii ’60. Berne a observat că oamenii manifestă tipare constante de gânduri, emoţii şi comportamente care seamănă cu cele ale părinţilor noştri (starea eului Părinte), cu ale noastre când eram copii (starea eului Copil), iar altele sunt răspunsuri la stimuli în aici-şi-acum (starea eului Adult). A propus, astfel, un nou mod de a ne uita la ce se întâmplă în interiorul nostru şi la ce se întâmplă între noi când comunicam cu ceilalţi – modelul stărilor eului sau modelul PAC.
